M-au acuzat unii ca susțin un elitism cam antidemocratic. Posibil sa fie parțial adevărat,unele forme de prostie care sunt conservate de organizarea sociala actuala îmi provoaca o reacție de antipatie puternica.
Ceea ce prefer sa fac în mod constructiv este sa ma gândesc la cum se poate depăși faza asta a democrației vulnerabile la populisme și inechități dezechilibrante printr-o “meritocratie” care sa echilibreze raporturile noastre ca cetățeni și oameni cu societatea,natura și realitatea în general. Cine știe… poate peste 30,50 sau 100 de ani,unele din ideile astea pot ajunge sa fie implementate.
O observație imediat vizibila este ca regimurile democratice moderne par dependente de existenta capitalismului. De asemenea o anumita cantitate de liberalism economic pare sa asigure într-un mod organic un anumit nivel al drepturilor cetățenești si al libertăților individuale. Ca atare,cheia evoluției democraticei spre “meritocratie” sta după toate probabilitățile in regulile (uneori arbitrare) care guvernează generarea si circulația capitalului. Dar dincolo de bani,anumite principii par sa fie necesare pentru a realiza un fundament al acestei utopii (nu e neapărat ceva rău,atenție cei superficiali 
) pe care eu o numesc meritocratie.
Deși task-ul asta este uriaș ca responsabilitate și dificultate,am sa ma hazardez sa formulez câteva posibile principii ale meritocratiei:
- Principiul garantării drepturilor elementare: Sunt garantate drepturilor elementare ale oamenilor: dreptul la a avea ce mânca,unde dormi,de a locui împreuna cu familia la un standard de viata minim stabilit de nivelul de dezvoltare a societății. Un alt drept elementar este dreptul de a participa la viata politica a societății. De asemenea in lista de drepturi elementare este dreptul de a fi protejat de violente de orice fel, de minciuna,furt al proprietății.
- Principiul corelării influentei sociale cu contribuția adusa la binele general: este garantat dreptul fiecărui om de a avea o influenta sociala corelata cu contribuția lui la binele general al societății. Contribuția trebuie sa fie măsurata cât mai obiectiv cu o metrica acceptată pe scara larga de cetățeni. Ca parte a influentei sociale, proprietatea privata deținuta de un individ trebuie sa fie corelata cu contribuția adusa la binele general.
- Principiul comunităților ecologice și descurajării lăcomiei. Dezvoltarea sociala trebuie sa se integreze ecologic cu mediul înconjurător si resursele disponibile. Creșterea nelimitata și lăcomia de orice fel trebuie descurajate. Creșterea economica trebuie corelata cu o folosire raționala a resurselor și posibilităților tehnologice disponibile. Societatea trebuie sa fie organizata sub forma de mici comunități autonome care se auto-organizează si care se controlează una pe alta în vederea respectării principiilor meritocratiei. Cetățenii au dreptul sa participe liber ca membri și în conducerea acestor comunități.
- Principiul respectării principiilor. Principiile după care este organizata societatea trebuie sa primeze înainte de orice lege. Prin lege se înțelege lege a statului,lege locala sau regulamente interne ale comunităților,firmelor. Principiile trebuie sa fie puține,clar formulate,larg cunoscute și acceptate.
- Principiul lustrației pentru conducătorii corupți . Competentele conducerii centrale trebuie limitata la stabilirea si respectarea principiilor meritocratiei. Aceasta putere este atât de mare incit trebuie create organizații puternice și autonome cu singura atribuție de a urmări,judeca si aduce la cunostința publica a activităților politice,personala și morale a conducerii. Cind un membru al elitei conducătoare nu respecta principiile morale (minte,fura,greșește grav) el și urmașii lui genetici își pierd automat dreptul la a ocupa funcții de conducere a statului.
Pentru anumite funcții (gen parlament,guvern) este posibil ca forma de alegere cea mai buna sa fie tragerea la sorti,poporul sa decidă doar care candidați nu trebuie sa ajungă in conducere. Comportamentele antisociale dovedite de tip înșelăciune, minciuna,violenta trebuie sa atragă aceeași interdicție eugenica de acces la conducerea centrala.
- Principiul incurajării colaborării si descurajării competiției neloiale. Un nivel optim de competiție trebuie asigurat dar orice forma de competiție neloiala (cum sunt monopolurile,ascunderea informațiilor ce ar trebui sa fie publice,etc) trebuie sa fie privita ca o forma de crima. Colaborarea,asocierea pentru îndeplinirea unor activități pozitive social,trebuie recompensata cu încredere și bani de către societate.
- Principiul generării și controlării banilor de către societate. Exista doua tipuri de bani: cei aflați sub controlul societății (moneda oficiala) si cei controlați de mediul privat (moneda complementara). Cele doua forme de bani sunt la fel de necesare si utile dar trebuie folosite in moduri diferite. Societatea trebuie sa garanteze folosirea lor echitabila si respectând principiile larg acceptate. Organizațiile private și comunitățile locale au dreptul sa gestioneze moneda complementara cu regulile de funcționare limitate doar de principii generale stabilite prin acordul general. Banii oficiali sunt reglementați în asa fel incit sa fie forma recunoscuta și inteligibila de majoritatea cetățenilor ca o metrica buna a contribuției la binele general și a încrederii acordate de societate individului. Banii în general nu trebui sa se constituie ca bariere în calea inițiativei,muncii și schimbului de servicii. Pe de alta parte,banii oficiali trebuie sa fie mecanismul de reglare a activităților sociale. Moneda complementara exprima riscuri și încredere pe care și le asuma grupuri particulare,moneda oficiala nu trebuie sa fie expusa riscurilor și intereselor particulare.
- Principiul disponibilității informațiilor: societatea trebuie sa organizeze o forma cit mai eficienta de distribuire a informației despre principii,oportunități,cunostințe tehnice,tehnologice,artistice. Legile de copyright trebuie cu adevărat sa incurajeze creativitatea nu sa pune bariere în calea distribuirii informațiilor și inovației.
- … aștept propuneri
Banii oficiali (metrica pentru măsurarea contribuției la binele general) ar trebui sa fie folosiți/generați după următoarele reguli:
- banii oficiali nu trebuie sa sufere de inflație,o unitate monetara trebuie sa fie echivalenta cu o ora de munca necalificata pe care o poate efectua orice persoana umana în deplinătatea capacităților fizice și mentale.
- stabilirea prețurilor trebuie sa fie în general făcuta de jocul pieței cu respectarea principiilor
- fiecare cetățean are dreptul la un credit lunar(anual) din partea societății. Mărimea creditului va fi considerata în funcție de mărimea taxelor și dobânzilor plătite anterior (drept contribuție la funcționarea societății). Va exista un credit minim derivat din calitatea de cetățean.
-fiecare cetățean trebuie sa câștige prin servicii către firme, alți cetățeni si societate bani cu care sa-si acopere creditul
- cetățenii care nu reușesc sa-și plătească creditul vor avea creditele reduse până se reechilibrează financiar si se poate ajunge până la eliminarea drepturilor (și de vot),chiar a libertății..
- câștigurile peste valorile creditului minim sunt impozitate
- pentru credite mai mari decât creditul minim se plătește dobânda către societate
- produsele de lux sunt taxate puternic
- mărimea moștenirilor ce poată fi lăsata urmașilor este limitata valoric (prin taxare foarte mare)
- sistemele financiare de tip bursa,asigurări financiare,etc trebuie reglate in asemenea fel incit sa nu se poată dezechilibra societatea din cauza unor jocuri cu numere
- limitarea/desființarea băncilor si intermediarilor financiari pentru moneda oficiala: singura autoritate care da credite sunt statul și dobânzile statului sunt fixate prin legi
- bănci și entități private pot emite și gestiona moneda complementara și credite în ea. Trebuie puse anumite limite la convertibilitate în moneda oficiala(taxare mare la convertire) pentru a diminua riscurile de instabilitate globala. O parte importanta a schimburilor economice ar trebui sa se bazeze pe moneda complementara. Moneda oficiala este mai ales o forma de garantare a drepturilor si de control social.
Are vreun sens pentru voi sistemul asta?
E doar o ciorna,probabil nu e nici jumătate din ce ar fi viabil, dar oricum sper ca pentru unii va fi interesant sa discute pe baza acestor idei.
