Regula de aur a eticii

Urmarind pe Quora o discutie, mi-a venit ideea  sa fac un sondaj despre ce cred oamenii despre  regula de aur :

O sa comentez altadata de ce aleg varianta 2 dar va invit sa votati ce optiune gasiti ca e mai corecta.  E interesata si discutia de pe acest blog.

Yeap

“I understand that the days of kind yet strong men are probably gone, and that we worship the jocks and rock stars, but not the scientists and hackers. I’m not even sure those days ever existed in America, but I swear that people worshiped Einstein.” http://www.zedshaw.com/rants/rails_is_a_ghetto.html

My ignorance is just as good as your knowledge?

Cum putem depasi capcana asta? Toti suntem oameni si avem drepturi fundamentale. Totusi, oroarea de a trata ce e bun si ce e rau in acelasi fel necesita o abordare la care nu pare sa fi gasit nimeni solutia completa.  Un adevarat cult al ignorantei face ravagii prin sufletele multora. Lucruri pe care stintele moderne le considera aproape “sfinte” sunt necunoscute sau negate cu violenta de ignoranti. Studiile despre inteligenta emotionala si moduri de interactiune sanatoase intre oameni sunt ignorate si in locul lor multi oameni au valori schizofrenice care tin societatea intr-un primitivism emotional dezgustator. Local ne putem proteja relativ bine…  dar global?

Indeed

“ I have seen the truth; I have seen and I know that people can be beautiful and happy without losing the power of living on earth. I will not and cannot believe that evil is the normal condition of mankind. And it is just this faith of mine that they laugh at. But how can I help believing it? I have seen the truth — it is not as though I had invented it with my mind, I have seen it, seen it, and the living image of it has filled my soul for ever.” The Dream of a Ridiculous Man, Fyodor Dostoevsky. 1877.

Azi nu sunt sardonic

Un fost prieten (sau cunostinta politicoasa) a zis de curind un lucru fain: toti credem ca avem dreptate si de aici incepe iadul pe pamint. (Formularea e a mea,dar cam asta era spiritul).
Solutia la problema asta nu o stiu si am impresia ca nu o stie nimeni foarte clar.

Sa nu faci nimic.. nu e bine,sa fii scirbit de cita prostie este.. nu e bine,sa schimbi pe cei din jur in “binele tau” iarasi nu prea e eficient. Prostia se apara incapatinata pentru ca omul prost nu stie ca e prost.Nu poate valida ca ce spui nu e o prostie mai mare decit prostia lui. Daca nu ar fi prost ar vedea si el “lumina” si s-ar schimba. Sau poate tu spui prostii sau nu vezi ca ceea ce face el are sens la cum este el. Poate are sens la strategia lui de viata si la cum natura l-a pozitionat in jocul social.  Si atunci cum il schimbi?

Sa fii egoist si sa-ti vezi de viata ta asteptind sa crape altii si in speranta ca tu nu crapi? Putem merge un pic si pe asta,cu totii o facem! Dar pina unde?

Cred ca ar fi mai pragmatic sa incercam sa schimbam in bine propriile mentalitati si mentalitatile celor din jur. Cu blindete,rabdare si intelgere! Intelegera (sau acceptarea cu adevarat a diversitatii de opinii) nu se poate falsifica (prea usor) si e un indicator bun al progresului unui om. Daca nu sunteti specializati in exploatarea durerii,saraciei, prostiei si necazurilor altora,va invit sa meditati la problema asta…

Ca sa nu par foarte ciudat,o sa ma confesez ca posturile de genul asta de pe blog-ul meu apar in urma unor discutii lungi si incilcite cu fostii colegi de facultate. Ii salut si in felul asta !

Da,despre asta e vorba!

http://sethgodin.typepad.com/seths_blog/2011/01/three-ways-to-help-people-get-things-done.html

Trebuie sa scapam de mizele mici,trebuie sa scapam de jocurile care presupun si intretin saracia,trebuie sa scapam de violenta inutila! Uneori,lucrurile par predici  in pustiu dar din fericire totul tine de masa critica! Multe din lucrurile astea vor deveni “evidentul” de maine…

Ce facem cind concurenta este si arbitru?

Acest post e cumva o reflectie personala (prea serioasa poate) asupra unui link (cam dubios) despre OUTERNET  http://www.revistabiz.ro/2011/01/19/outernetul-este-noul-internet/

Dar chiar? Ce ne facem? Jocul social pe care-l jucam zilnic are trasaturile unui joc de cosmar in care cei cu care concurezi sunt cei care arbitreaza. Sigur,regulile sunt atit de complexe incit acest lucru nu este decit foarte putin evident. Jocurile pe calculator in care concurentii sunt si arbitri sunt jocurile inspirate din Risk. In astfel de jocuri (cind se joaca cu mai mult de 2-3 jucatori) poti sa alegi cine NU va cistiga jocul pentru ca poti sa-ti sacrifici sansele de la cistig pentru altul. De obicei asta nu se intimpla din altruism,doamne fereste,ci din plictiseala,rautate,invidie sau prostie. Jocurile de pe Facebook unde cresti legume virtuale sunt  jocuri “de constructie” in care nu cistiga nimeni dar totusi exista un anumit tip de “fun”. Eu nu  joc astfel de jocuri (mai degraba joc Risk) dar imi pot inchipui jocuri “fara cistigator” pe care le-as putea juca.  Data credinta mea ca viata e singurul lucru valoros pe care il avem si pe care trebuie sa-l respectam neconditionat si la altii, jocul cu banii promovat de capitalism are prea mult din Risk. Viata omeneasca e singurul lucru cu care nu e de joaca (si de riscat) daca vrem ca si altii sa nu se joace cu vietile noastre. Eu sper ca super-oamenii de maine vor gasi resursele mentale pentru a regindi  jocul social (dar si jocul economic) la un joc in care nu cistiga numai unii  ci un joc in care cistiga mai toti! Satisfacerea nevoilor unui numar cit mai mare de oameni este metrica cea mai de dorit pentru a masura gradul de dezvoltare a unei societati. Inca din evul mediu a existat temerea ca in Rai s-ar putea sa fie plictisitor dar oricit de plictisitor ar parea la prima vedere,alternativele sunt proaste (din proiect fac necesare suferinte inutile).

Nu prea am inteles ce e Outernet asta, linkul de mai sus pare un soi de spam comercial,dat fiind ca wikipedia spune despre Outernet ca e o serie de carti pentru copii: http://en.wikipedia.org/wiki/Outernet

Ne vedem in outernet!

Nebunie,dragoste,libertate…

Oamenii sunt minunati…

…in ciuda.. nebuniei lor permanante de a controla pe altii. Chiar si prin lucruri bune.

Din pacate nu supravetuiesc neaparat cei buni in sine ci doar cei ce sunt buni la creat coordonare,colaborare. Fie ea si temporara si falsa..  Dar lumea e sfinta asa cum e ea..

 

Revolutie in invatamint?

Va recomand acest filmulet (TED):  Revolutie sau evolutie in invatamint?

Vorbitorul prezinta ideea unei revolutii in invatamint:  o trecere de la invatamintul de tip industrial ce inseamna ca luam materia prima (copilul) si il cioplim  la fel ca pe colegii lui ca  sa scoatem niste produse finite care sa stea cuminti in fabrica (pierzind mult din potential,creativitate) spre un tip de invatamint agricol (metafora e a lui) in care luam copilul pe post de saminta,ii dam tot ce are nevoie si il lasam sa creasca si sa se dezvolte armonios,in felul lui personalizat.

Ideea e ca revolutia ar insemna sa particularizezi invatarea pentru fiecare elev si sa-i dai ce are el nevoie in loc sa-l “fortezi” cu cai de dezvoltare care nu sunt potrivite pentru el.

Suna interesant. Fezabil? Poate… Exista masa critica? Nu inca. Resurse suficiente in invatamintul univesitar din Romania ca sa permita o personalizare mai buna? Ha

In alt registru,astazi la laboratoare am luat proiecte si am picat citiva care… nu meritau sa treaca. M-am simtit cumva vinovat,e probabil ca particip la un tip de invatamint care ciopirteste in loc sa creasca…  Justificari exista si problema e complexa,normal, doar ca

stiu ca o  schimbare inseamna ca atitudinea si actiunea buna trebuie sa porneasca de la fiecare, din zona lui de influenta cu speranta ca mai multi vor urma si vor face ce e bine.

Oamenii reactioneaza la schimbari:

Carte obligatorie pentru manageri și întreprinzători

Am terminat de citit “The For Steps to the Epiphany, Successful Strategies for Products that Win”  si recunosc ca ar fi fost bine  sa o fi citit cu mai mult timp  in urma. Sau poate nu pentru ca as fi fost si mai ingrijorat de ce ma asteapta cu Axiologic si nu as mai fi indraznit sa pornesc  :)  Din punctul de vedere al cartii am facut destule greseli in 2010 dar recunosc senin ca nu-mi pare rau ) Din fericire,inovatiile tehnice create in 2010 imi aduc satisfactie singure si merita timpul si banii investiti.

Cartea  mi-a deschis ochii in unele privinte dar din pacate e doar un framework teoretic care trebuie aplicat in practica dupa caz . Aici nu prea te poate ajuta nimic altceva decit instinctul si experienta. Greselile facute sunt utile daca inveti din ele. O astfel de carte e buna dupa ce ai facut greselile si nu stiu daca chiar le poate preveni.

Desi cartea este un pic greu de citit (prea lunga,prea multe cuvinte ca sa spuna ceva,nesintetizata!? – se pare ca e facuta dupa un curs din ce spun comentatorii pe Amazon)   dar oricum merita pe deplin efortul de a o citi!