Mi-am dat seama ca o sinteza foarte buna a felului cum simt si judec eu valorile din sfera comportamenelor sociale se poate rezuma la acest citat (aproximativ redat) din Lao Tzu:
Cind oamenii inteleg/urmeaza calea lui Tao,lucrurile merg bine
Cind Tao se pierde apare bunatatea
Cind bunatatea se pierde apare religia
Cind religia se pierde apare legea
Cind legea se pierde apare anarhia si suferinta
Anarhia,legea,religia(ideologia si principiile), bunatatea si Tao (felul de a fi cu adevarat al lucrurilor) sunt organizate crescator de acest frumos text.
TAO poate semnifica pentru un cititor modern ideea de ordine a lucurilor,de intelegere a functionarii lor impreuna in univers. Taoismul este o religie panteista. La fel,ecologismul poate fi privita ca doctrina a carei metoda de a judeca lucrurile este de a integra totul intr-o viziune care uneste sensurile, in opozitie cu metoda obisnuita de a le diseca in partile componente si le judeca separat.
Din aceasta perspectiva se poate intelege de ce TAO este superior bunatatii. Bunatatea e necesara pentru supravetuirea si prosperitatea noastra ca indivizi si specie dar cum bunatatea este vulnerabila la rau, uneori trebuie sa acceptam si chestii care nu s-ar deduce strict din principiile bunatatii, ca sa o spun foarte foarte pe ocolite… Tao ne ajuta sa stim ce e de facut cind prescriptiile si regulile bunatatii nu mai functioneaza.
Atit relgia cit si legea sunt inferioare bunatatii pentru ca incercind sa acopere vulnerabilitatile bunatatii ca principiu universal, de prea multe ori sfirsesc prin a sluji dusmanului bunatatii..
Aceast citat mai spune ceva fundamental si despre legi (ale statului si ale religiei): legile trebuie judecate in spiritul (principiul,tao,ideologia si credintele lor de baza) si nu in litera lor pentru ca daca isi pierd spiritul ele devin fara bunatate si totul incepe sa mearga spre rau, spre disolutie si haos.